VRAJITORUL

“ Un om a vrut odată să ia nişte nuci pentru soţia sa, deoarece aceasta i-a promis să-i gătească o prăjitură deosebită.

Cu gândul la prăjitura sa preferată, omul a băgat mâna într-un borcan cu nuci şi a apucat atâtea nuci câte a putut să cuprindă cu o singură mână. Când a încercat să scoată braţul din vas, acesta a rămas blocat în gura borcanului. Oricât de mult l-a tras şi l-a răsucit, borcanul n-a vrut să-i elibereze braţul. A plâns, a gemut, a blestemat, aşa cum nimeni n-ar trebui să facă. Dar nimic nu l-a ajutat. Chiar şi atunci când soţia sa a luat borcanul şi s-a aşezat pe el cu toată greutatea, nu s-a întâmplat nimic. Mâna lui a rămas în continuare blocată în gâtul borcanului.

După multe încercări inutile, ei şi-au chemat vecinii în ajutor. Toţi au urmărit cu atenţia scena care se desfăşoară în faţa lor. Unul din vecini a aruncat o privire şi l-a întrebat pe bietul om cum de s-a întâmplat acest accident. Cu o voce plângăreaţă şi cu gemete de disperare, bietul om i-a povestit întreaga tărăşenie.

Vecinul său i-a spus:

-Te voi ajuta dacă vei face exact ce-ţi voi spune.

-Îţi promit să fac orice îmi vei cere, dacă mă vei elibera din acest borcan, i-a răspuns omul.

-Atunci vâră-ţi mâna adânc în borcan, a continuat vecinul.

Acest lucru i-a părut ciudat omului nostru; de ce ar trebui să bage mâna mai adânc în borcan, când el vroia să o scoată de acolo? Dar a făcut aşa cum i s-a spus.
Vecinul a continuat:

-Acum desfă degetele şi lasă să cadă nucile pe care le ţii în mână!.

Această cerere l-a supărat pe om. La urma urmei, el voia nucile pentru prăjitura sa favorită, iar acum trebuia pur şi simplu să le dea drumul. Sovăitor, el a urmat totuşi vorbele celui care îl ajuta.
Vecinul a mai spus:

-Strânge acum mâna şi trage-o foarte încet din borcan.
Omul a făcut şi acest lucru, şi, iată, fără nici o greutate, a reuşit să-şi scoată mâna. Dar nu era pe deplin mulţumit.

-Mâna mea este liberă acum, dar unde sunt nucile?

Atunci vecinul a luat borcanul, l-a înclinat şi a lăsat să se rostogolească atâtea nuci câte avea nevoie acesta. Cu ochii măriţi şi cu gura căscată, omul nostru l-a privit şi l-a întrebat:

-Eşti vrăjitor?. “

*****

În viaţă, atunci când ne dorim ceva cu ardoare, uităm să gândim logic şi să analizăm.

Fiecare om poate fi “vrajitor”!

Magia constă în răbdare , înţelepciune şi iubire.