PERSOANA CARE CAUTA

Tren, inghesuiala, ploaie, galagie…O femeie bate la usa compartimentului meu si aud glasul ei de dincolo de sticla:

--Daniela???

Privesc curioasa la cea care imi stie numele si incerc sa-mi aduc din amintire imaginea acestei persoane…Femeia zambeste…recunosc zambetul…Corina…Nu o vazusem de 11 ani. Inainte de a ma intoarce din state, ea pleca spre America.

Incerc sa gasesc chipul de atunci si optimismul pe care-l iubeam. O cascada de intamplari imi prezinta Corina: a divortat de primul sot…era un nemernic care s-a culcat cu nepoata ei, pe care o ajutase ea sa intre la scoala de asistente…s-a recasatorit in state. Ala din state era un om de treaba, a murit anul trecut intr-un accident de masina…

--Hm, zambeste Corina amar, sunt o piaza rea pentru barbatii din viata mea! Iti amintesti, Daniela, ca si fostul meu sot a avut accident de masina si a fost in coma si l-am ingrijit 6 luni? Si el…uf, cate mi-a facut si cate am inghitit…

Amarul amintirilor a lasat urme pe chipul ei. Corpul ei a imbatranit si chipul ei s-a amprentat de ura si nemultumire. Vorbele continuau sa curga intr-un suvoi cu un debit din ce in ce mai mare. Incercam sa o urmaresc, insa lipsa cursivitatii si multitudinea de evenimente m-au facut sa ma opresc la privit si sa vad dicolo de cuvinte.

Acum 10 ani Corina era o femeie ingrijita, pedanta si atractiva. Cea de acum o gaseam neingrijita, obosita, mereu nemultumita, cu un rest de machiaj asezat peste un ten neingrijit si murdar, parul tapat si incalcit, cu un rest de vopsea decolorata in timp…Corina observa privirea mea si incepe sa imi argumenteze:

--Daniela, se vede ca tu nu ai trecut prin greutati!

Zambesc la aceasta constatare auzita de la diferite persoane atat de des. Mereu consideram ca oamenii de langa noi sunt mai fericiti si fara griji. Nu am simtit nevoia sa dovedesc ca nu a fost chiar asa…o las sa isi termine pledoaria…

--Biologic toti imbatranim, continua Corina, nu exista sa fie vreun om sanatos sa nu il doara nimic. Mai stiu eu oameni sanatosi care si-au facut analizele si erau perfecte si au murit dupa putin timp…Tu esti tanara si mereu ai avut grija de tine, eu mereu am avut grija de altii. Si ce am castigat?? Uite, pana si copiii profita de noi si ne transforma in slugile lor. Eu nu vad? Crezi ca Codrut al meu e diferit? Am obosit, Daniela, sa tot fiu pentru altii. Gata! Ma dor toate. Am 60 ani deja. Lasa ca o sa vezi si tu cum va fi la 60, nu o sa mai arati asa cu tenul ala al tau de copil. Viata nu iarta!

Simteam in tonul ei un regret si o invidie si furie pe viata si…imi parea rau ca nu a reusit in cei 60 ani sa gaseasca bucurie in viata pe care a trait-o. Tot ceea ce i se intampla proiecteaza pe ceilalti, adevarul este doar cel trait de ea, neacceptand altul si victimizandu-se la nesfarsit, neuitand sa specifice ca toti trecem prin asta, mai devreme sau mai tarziu si sa nu uit ca voi ajunge si eu sa fiu batrana si zbarcita si bolnava.

Am oprit-o delicat, spunandu-i ca e nevoie sa dorm pentru ca am acumulat oboseala. S-a oprit brusc si multa vreme si-a facut semnul crucii…privind intr-un punct, undeva pe geam…

Cand am cunoscut-o era nefericita desi poza in femeia iubita si implinita. M-am gandit ca optimismul o va ajuta.A plecat in America dorind sa fie mai fericita si s-a intors dupa 10 ani imbatranita si dezgustata de viata.

Cineva imi spunea odata ca frica de infarct este mai rea decat infarctul insusi. Avea dreptate. Intalnesc oameni carora le este teama sa iubeasca, sa accepte, sa simta.Atata timp cat esti preocupat de a mentine ura si nefericirea, poti sa pleci oriunde in lume, sa fugi de oamenii de langa tine, sa vezi locuri noi si oameni noi. Dar DE TINE nu poti sa fugi niciodata! Suferita ne arata unde se afla atasamentele noastre.

Tot ceea ce exista in viata este ca un vehicul care te duce spre transformare. Foloseste-l ! Altfel, ramai o persoana care cauta mereu…

Te-ai gandit vreodata sa fii o persoana care GASESTE?